Subvenționarea agriculturii reprezintă o temă fierbinte, iar agricultorii din Republica Moldova au fost nevoiți să facă față unor provocări majore în ultimii ani: secetă, creșterea costurilor la îngrășăminte și combustibil și volatilitatea piețelor. În același timp, fermierii din Uniunea Europeană au trecut prin dificultăți similare, însă au beneficiat de un sistem de sprijin construit special pentru a absorbi aceste șocuri.

Deseori se afirmă că fermierii europeni sunt mai competitivi datorită tehnologiilor performante. Diferența reală începe însă cu subvenționarea agriculturii și predictibilitatea sistemului financiar. România reprezintă un exemplu relevant, având condiții de mediu și culturi foarte similare cu ale noastre.

Cât valorează sprijinul european pentru un fermier român?

În perioada 2023–2027, România beneficiază de aproximativ 15,8 miliarde euro pentru plăți directe și aproape 13 miliarde euro pentru dezvoltare rurală, prin Planul Strategic PAC. Un fermier român care exploatează 1.000 ha primește anual:

• Sprijin de bază pentru venit și plată redistributivă.
• Fonduri prin eco-scheme și sprijin cuplat în zootehnie sau culturi speciale.
• Rambursarea accizei la motorină.

În funcție de cultură, sprijinul total poate depăși 200–300 euro/ha în fiecare an, fără a include proiectele mari de investiții.

Ce primește un fermier din Republica Moldova?

În Republica Moldova nu există încă un mecanism comparabil de plăți directe pe suprafață, iar subvenționarea agriculturii se bazează în principal pe un alt sistem de sprijin. Sprijinul este acordat post-investiție sau în situații de criză prin subvenționarea investițiilor, compensarea parțială a unor cheltuieli și linii de granturi. Fermierul moldovean nu poate calcula la începutul anului un venit garantat pe hectar.

Exemplu comparativ (Ferma de 1.000 ha afectată de secetă):

• Ferma din Iași (România): Încasează plățile directe și eco-schemele. La un sprijin mediu de 250 euro/ha, primește 250.000 euro garantat.
• Ferma din Ungheni (Moldova): Nu beneficiază automat de o sumă comparabilă. Poate primi compensații ad-hoc, dar acestea nu au caracter universal și nu ating nivelul sprijinului european.

Datele Comisiei Europene arată că, în multe ferme din UE, peste 40% până la 60% din venitul agricol provine direct din plățile Politicii Agricole Comune (PAC).

Diferențe majore: Finanțare, Terenuri și Riscuri

• Accesul la credite: Un fermier român merge la bancă și demonstrează subvenția sigură de la APIA. Pentru bancă, riscul este minim, dobânzile sunt mici, iar creditele se aprobă rapid. În Moldova, agricultura este privită ca un sector extrem de riscant, iar costul finanțării este mult mai mare.
• Valoarea terenului: În România, un hectar de teren generează subvenții anuale garantate, motiv pentru care prețul a ajuns la peste 7.000 euro/ha. În Moldova, valoarea este dictată doar de piață și infrastructură, situindu-se între 2.000 și 4.000 de euro/ha.
• Managementul riscurilor: UE dispune de fonduri mutuale și scheme de asigurare subvenționate masiv. Moldova abia în ultimii ani dezvoltă instrumente similare, adaptând treptat legislația la principiile PAC (prin programul LEADER și noi cerințe de mediu).

Conceptul de subvenționare se schimbă semnificativ în 2026. Detalii complete despre noile reguli din țara noastră găsiți în analiza noastră dedicată Ce aduce noua politică de subvenționare ajustată la cadrul UE.

Provocarea principală pentru agricultorii moldoveni

Problema de bază este că fermierii noștri concurează pe aceeași piață regională cu producători europeni care primesc sute de euro pe hectar în fiecare an și au acces la capital ieftin. Aceasta este cauza pentru care asociațiile de profil solicită constant majorarea fondurilor naționale și armonizarea rapidă cu Politica Agricolă Comună.

Vrei să îți pregătești afacerea pentru standardele și fondurile europene? Indiferent de mărimea exploatației tale, echipa fonduri.md te ajută să identifici liniile de finanțare disponibile și să construiești un dosar de subvenționare corect.
Contactează-ne acum pentru o consultanță strategică!

Articol preluat și adaptat de pe Agrobiznes.